Fiind profesoară de informatică şi limbă engleza cu o experienţă de lucru nu prea bogată, doar de doi ani, totuşi am nişte vise foarte mari pentru elevii mei.
La moment lucrez cu clasele liceale cel mai mult, am aproximativ 85 de elevi. Deasemenea mai ţin legatura şi cu cîţiva din elevii mei care au absolvit anul trecut şi acuma sunt la universităţi. Cu aceşti elevi am cîte 4-5 ore pe săptămînă, cred că vă daţi seamă ca am timp destul să petrec cu ei, să îi învăţ, să îi ajut, să îi susţin, să plîng cu ei şi chiar să ne jucăm, sau pur şi simplu să stăm la un ceai de ziua de naştere a vreunui elev, sau alte sărbători.
Anul acesta am reuşit să participăm la olimpiezi raionale la engleză şi la informatică, am avut cercuri de computere, am petrecut o serata extraordinara cu genericul “Engleza pentru o viaţă nouă”, am petrecut o săptămînă dedicată informaticii cu diferite activităţi interesante şi utile şi altele.
Visul cel mai mare este ca toţi aceşti elevi acum, să devină personalităţi, să se ridice în cele mai înalte posturi în societate, să trăiască cu frică de Dumnezeu, să aiba nişte valori moral sprirituale corecte şi sfinte, să construiască nişte familii trainice şi cu frică şi credincioşie unul faţă de altul şi de Dumnezeu. Deasemenea visez ca la informatică şi la limbă engleză să fie cei mai buni, să participe la cele mai bune concursuri şi să organizeze concursuri sub genericul “Cel mai deştept”. Mai am un vis care nu îl văd încă realizabil, este ideea de a preda lecţii de la televiziune, lecţii de informatică, limbă engleză şi “despre viaţă” cum iubesc elevii mei să le numească.
Avem un mare Dumnezeu şi ma rog ca El să facă aceste vise realitate.
